joi, 2 decembrie 2010
Top filme 2010
Top 1 : INCEPTION (2010)
Genul: Thriller / SF
- Titlu: Inception - Inceputul
- Data lansare (SUA): 16 Iulie 2010
- Data lansare (Romania): 30 Iulie 2010
- Perioda filmare: 22 Noiembrie 2009
- Buget: 200,000,000 $
- Incasari weekend: 62,785,337 $
- Incasari totale: 292,277,755 $
Scurta descriere:
Dom Cobb este un hot experimentat, cel mai bun în arta periculoasă de extractie, furtul secretelor valoroase stocate adânc în subconstient în timpul stării de vis, atunci când mintea este cea mai vulnerabilă. Capacitatea lui Cobb a făcut din el un jucător râvnit în această nouă lume inselătoare de spionaj corporativ, dar de asemenea a făcut din el un fugar international si l-a costat tot ce a iubit. Acum lui Cobb îi este oferită o sansă de răscumparare. Un ultim loc de muncă ar putea să-i dea viata înapoi, dar numai dacă el poate realiza imposibilul numit Inception (început). În locul unui jaf perfect, Cobb si echipa sa de specialisti trebuie să obtină opusul: sarcina lor nu este sa extragă o idee, ci să o planteze. Dacă reusesc, ar putea fi o crimă perfectă. Dar nici un fel de planificare atenta sau expertiză nu poate pregati echipa pentru un inamic periculos, care pare să prezică fiecare miscare a lor. La un asemenea dusman numai Cobb putea să se astepte pentru că el e singurul a cărui minte functionează la fel de complex.TOP 2: Harry Potter and the Deathly Hallows
Genul : Aventura
- Titlu: Harry Potter and the Deathly Hallows:Part 1 - Harry Potter si Talismanele Mortii:Partea I
- Producator: Heyday Films
- Data lansare (SUA): 19 Noiembrie 2010
- Data lansare (Romania): 26 Noiembrie 2010
- Perioda filmare: 19 Februarie 2009 - 12 Iunie 2010
- Buget: 150,000,000 £
- Incasari weekend: 125,017,372 $
- Incasari totale: 219,056,129 $
Scurta descriere:
Reprezinta ecranizarea primei jumatati a ultimei carti cu Harry Potter. De data asta Harry, Ron si Hermonie pleaca intr-o cautare a celor 7 lucruri in care Voldemort si-a ascus sufletul, si care trebuie distruse pentru a-l putea distruge si pe acesta. Harry nu stie nici cum arata nici cum se pot distruge, dar Dumbledore este sigur ca aceasta este singura modalitate de a scapa de Lord Voldemort. Datorita cuceririi ministerului magiei de catre adeptii Lordului Voldemort (Death Eaters), cei trei eroi sunt fugari in aceasta parte fiind considerati in afara legii, fiind stabilita o recompensa pentru cei care aduc informatii care ajuta la prinderea lor.
Nimeni, cu exceptia lui Voldemort, nu are voie sa il ucida pe Harry, lordul Intunericului dorind sa il ucida personal. Datorita legaturii pe care mintea lui Harry o pastreaza cu cea a lui Vodlemort, Harry afla ca acesta doreste sa gaseasca o anumita bagheta, si cand cerceteaza mai multe despre aceasta afla de cele trei crucufixuri ale mortii care el crede ca il pot ajuta impotriva lui Voldemort.
TOP 3: Shutter Island
- Titlu: Shutter Island
- Producator: Paramount Pictures
- Data lansare (SUA): 19 Februarie 2010
- Data lansare (Romania): 26 Februarie 2010
- Perioda filmare: 6 Martie 2008 - 30 Iunie 2008
- Incasari weekend: 41,062,440 $
- Incasari totale: 127,968,405 $
Scurta descriere:
 |
Teddy Daniel si Chuck Aule sunt doi politisti trimisi sa prinda o pacienta cu boli mentale scapata din sanatoriu. Ei ajung pe o insula izolata (si ciudata) de pe langa Massachusetts, unde descopera un plan periculos bazat pe minciuna si inselatorii. De asemenea, cei doi politisti au de a face cu fortele naturii si trebuie sa gestioneze o revolta din cadrul sanatoriului. Incercarile celor doi de a afla adevarul sunt barate de mai multe ori de doctorul John Cawley, directorul ospiciului. Politistii sunt hartuiti de o forta nevazuta, care se foloseste de amintirile lui Teddy despre sotia lui moarta, Dolores.
Clasamentul celor mai profitabile companii din Romania
Companiile mari au rămas pe profit în 2009, cel mai greu an pentru economia românească, excepţie făcând combinatul siderurgic de la Galaţi, deţinut de miliardarul indian Lakshmi Mittal, cu pierderi de 334 milioane de euro, sau Tarom, care a adus statului un minus de 56 milioane de euro.
Chiar şi firme din domenii precum bunurile de larg consum sau auto, unde scăderea consumului a fost evidentă, au rămas pe profit, însă câştigurile lor au fost afectate de contextul general nefavorabil.
Cumulat, primele 300 de companii din punctul de vedere al profitului au câştigat 40 mld. lei (9,5 mld. euro), mai mult comparativ cu 2008, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Câştigătorii crizei din punctul de vedere al profitului pot fi considerate firmele din construcţii, Spedition UMB şi Romstrade, controlate de Dorinel Umbrărescu, respectiv Nelu Iordache, consideraţi regii asfaltului, care au reuşit să-şi crească rezultatele într-un an în care domeniul în care activează s-a prăbuşit.
Profituri de invidiat, de peste 200 mil. lei, au avut şi firme precum RCS & RDS (telecom) a lui Zoltan Teszari sau Fondul Proprietatea.
"Nu cred că vreun sector îşi va putea prezerva marjele de profit de la debutul crizei, presiunile datorate scăderii consumului fiind atotcuprinzătoare. Numai sectoarele monopoliste sau cele protejate mascat de reglementatori îşi vor putea conserva profitabilitatea", este de părere Doru Lionăchescu, partener principal al casei de consultanţă Capital Partners.
"Surpriza" a reprezentat-o faptul că o singură bancă, BRD, a reuşit să intre în clasamentul primelor zece instituţii în funcţie de profit, iar analiştii sunt de părere că marjele în sistemul bancar vor continua să se erodeze. La nivelul întregului sistem bancar tendinţa a fost de scădere puternică a profitului, multe dintre instituţii intrând chiar pe pierderi pe fondul provizioanele pe care le-au făcut pentru clienţii care nu-şi mai rambursează creditele. "Profitabilitatea nejustificată obţinută de bănci în 2008-2009 s-a datorat practic volatilităţii cursului de schimb, mediului de dobânzi înalte, stimulat de banca centrală, şi apetitului nesăţios al bugetului de stat. Această conjunctură teribilă pentru economie, dar foarte profitabilă pentru bănci, nu cred că se va mai repeta curând", a spus Lionăchescu.
Chiar şi în condiţiile unor câştiguri în scădere, consultantul este de părere că băncile "nu prea au fost afectate de criză" dacă se ţine seama la cât de puţin s-a restructurat sistemul bancar.
Chiar şi firme din domenii precum bunurile de larg consum sau auto, unde scăderea consumului a fost evidentă, au rămas pe profit, însă câştigurile lor au fost afectate de contextul general nefavorabil.Cumulat, primele 300 de companii din punctul de vedere al profitului au câştigat 40 mld. lei (9,5 mld. euro), mai mult comparativ cu 2008, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Câştigătorii crizei din punctul de vedere al profitului pot fi considerate firmele din construcţii, Spedition UMB şi Romstrade, controlate de Dorinel Umbrărescu, respectiv Nelu Iordache, consideraţi regii asfaltului, care au reuşit să-şi crească rezultatele într-un an în care domeniul în care activează s-a prăbuşit.
"Nu cred că vreun sector îşi va putea prezerva marjele de profit de la debutul crizei, presiunile datorate scăderii consumului fiind atotcuprinzătoare. Numai sectoarele monopoliste sau cele protejate mascat de reglementatori îşi vor putea conserva profitabilitatea", este de părere Doru Lionăchescu, partener principal al casei de consultanţă Capital Partners.
"Surpriza" a reprezentat-o faptul că o singură bancă, BRD, a reuşit să intre în clasamentul primelor zece instituţii în funcţie de profit, iar analiştii sunt de părere că marjele în sistemul bancar vor continua să se erodeze. La nivelul întregului sistem bancar tendinţa a fost de scădere puternică a profitului, multe dintre instituţii intrând chiar pe pierderi pe fondul provizioanele pe care le-au făcut pentru clienţii care nu-şi mai rambursează creditele. "Profitabilitatea nejustificată obţinută de bănci în 2008-2009 s-a datorat practic volatilităţii cursului de schimb, mediului de dobânzi înalte, stimulat de banca centrală, şi apetitului nesăţios al bugetului de stat. Această conjunctură teribilă pentru economie, dar foarte profitabilă pentru bănci, nu cred că se va mai repeta curând", a spus Lionăchescu.
Chiar şi în condiţiile unor câştiguri în scădere, consultantul este de părere că băncile "nu prea au fost afectate de criză" dacă se ţine seama la cât de puţin s-a restructurat sistemul bancar.
Comertul modern castiga tot mai mult teren in fata comertului traditional, detinand in primul semestru o cota de piata de 43%
Comertul modern, reprezentat de hipermarketuri, magazine de tip cash and carry si supermarketuri, a inregistrat in primele sase luni ale anului o cota de piata de 43% din consumul total de produse de larga folosinta la nivelul intregii tari, cu trei puncte procentuale mai mult decat in perioada similara a anului trecut. In Bucuresti, importanta comertului modern este mult mai mare decat in restul tarii, cu o cota de piata de 73%.
"Formatele cele mai dinamice au fost hipermarketurile si discounterii. Principala lor sursa de crestere a fost o frecventa de cumparare mai mare, cu 30% mai mare pentru discounteri si 10% pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive si deci a atragerii unui numar de consumatori mai mare cu 6%, respectiv 9%. Cota de piata a discounterilor a crescut in ultimii patru ani de patru ori - de la 2% in 2005 la 8%, in timp ce pentru hipermarketuri este de cinci ori mai mare - in crestere de la 4% la 20%", se arata in studiu.
In Bucuresti, importanta comertului modern este mult mai mare decat in restul tarii, cu o cota de piata de 73%. Studiul GfK arata ca hipermaketurile sunt cel mai important canal pentru cumparaturi in Bucuresti, cu o cota de piata de 45%, de doua ori mai mult decat in 2005.
Daca la nivelul tarii formatele comertului traditional, reprezentat de chioscuri, magazine generale, buticuri, se mentin la acelasi nivel, in Bucuresti trendul descendent al acestora este mai accentuat. Cota de piata a buticurilor s-a redus la jumatate fata de 2005, ajungand la 13%.Pe de alta parte, in mediul rural consumatorii prefera comertul modern doar pentru 20% din cumparaturile de bunuri de larg consum.
Supermarketurile au pierdut consumatori in favoarea hipermarketurilor si discounterilor mai ales in Capitala si in orasele mari. Cu toate acestea, consumatorii au mers la fel de des in supermarketuri pentru cumparaturi in prima jumatate a anului 2009 fata de perioada ianuarie–iunie 2008.
"Formatele cele mai dinamice au fost hipermarketurile si discounterii. Principala lor sursa de crestere a fost o frecventa de cumparare mai mare, cu 30% mai mare pentru discounteri si 10% pentru hipermarketuri, pe fondul expansiunii agresive si deci a atragerii unui numar de consumatori mai mare cu 6%, respectiv 9%. Cota de piata a discounterilor a crescut in ultimii patru ani de patru ori - de la 2% in 2005 la 8%, in timp ce pentru hipermarketuri este de cinci ori mai mare - in crestere de la 4% la 20%", se arata in studiu.
In Bucuresti, importanta comertului modern este mult mai mare decat in restul tarii, cu o cota de piata de 73%. Studiul GfK arata ca hipermaketurile sunt cel mai important canal pentru cumparaturi in Bucuresti, cu o cota de piata de 45%, de doua ori mai mult decat in 2005.
Daca la nivelul tarii formatele comertului traditional, reprezentat de chioscuri, magazine generale, buticuri, se mentin la acelasi nivel, in Bucuresti trendul descendent al acestora este mai accentuat. Cota de piata a buticurilor s-a redus la jumatate fata de 2005, ajungand la 13%.Pe de alta parte, in mediul rural consumatorii prefera comertul modern doar pentru 20% din cumparaturile de bunuri de larg consum.
Supermarketurile au pierdut consumatori in favoarea hipermarketurilor si discounterilor mai ales in Capitala si in orasele mari. Cu toate acestea, consumatorii au mers la fel de des in supermarketuri pentru cumparaturi in prima jumatate a anului 2009 fata de perioada ianuarie–iunie 2008.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)